Începutul: 2003 (16 ani)

15-16 ani, adolescență, liceu, formarea personalității și momentul în care m-am apucat de fumat. Era cool, bineînțeles, și eu nu eram mai prejos. Aveam impresia că mă pot lasa oricând, eu nu sunt dependentă de nimic, fumez doar pentru vreau fumez și dacă nu mai vreau, eu de mâine nu mai fumez. Azi o țigară, mâine două și în câteva luni am realizat fumam zilnic. Îmi cumpăram Winston de ăla albastru, pachet mic cu 10 țigări. Țigările nu erau așa de scumpe, un pachet de țigări costa câțiva lei, plus puteai îți iei și la bucată.

Prima tentativă: 2007-2008 (20 ani)

Viața mea de student nu a fost atât de rea, adică aveam strictul necesar și descurcam cu banii primiți lunar. În comparație cu alții, pot spun eram norocoasă nu stau la cămin, ci în chirie, în condiții umane de trai. Totul a fost ok până mut în Romană, unde plăteam o chirie mult prea mare, într-o zona în care aveam numai magazine cu produse la suprapreț, facturile erau mult mai mari și imediat mi-a ajuns cuțitul la os. Moment numai bun hotărăsc e timpul las de fumat. În acea perioadă țigările se scumpeau de pe o zi pe alta și toată lumea zicea “nu se mai poate, dacă se fac țigările x lei, gata, las!”

Planul măreț era în felul următor: mi cumpăr cele mai slabe țigări existente, fumez mai puțin și în rest mănânc semințe. Citisem e bine îți ții mâinile ocupate, menții gestul, dar schimbi țigările cu altceva. Cu toate nu eram o mâncătoare de semințe, am ales semințele și nu bomboanele pentru îmi era frică nu iau 100 kg în 7 zile. Mâncam atât de multe semințe încât îmi amorțea vârful limbii de la sare și mi se încrețeau buzele. Mâncam și plângeam. Mâncam! Și nu fumam.

Toată încercarea asta a durat puțin și ușor, ușor am început fumez țigările tari de dinainte, m-am obișnuit cu noul preț mare al țigărilor și fără mi dau seama, totul a revenit înapoi la normal. Adevărul este întotdeauna se găsesc bani de țigări. Banii se drămuiesc abia după ce îți cumperi țigări. Există banii de țigări și banii pentru celelalte lucruri.

Perioada pre-lăsat de fumat: 2012-2013 (23 ani)

Angajată, independentă, facturi, țigări tot mai scumpe = viață grea. Cam cu doi ani înainte las de fumat descoperisem tutunul de rulat. Îmi cumpăram tutun, foițe, filtre și aveam un aparat cu care îmi rulam țigările. Trecusem pe țigările rulate pentru mi se păreau mai ieftine, dar și mai bune.

Cum m-am lăsat de fumat: 2015 (27 ani)

București, vara oribilă a lui 2015 – momentul în care am simțit e timpul las de fumat. Da, urăsc pur și simplu verile în București, țin menționez asta cu fiecare ocazie. Căldura infernală și aerul irespirabil al verii în București creează în fiecare an momentul ideal pentru a te lăsa de fumat. Dacă locuiești în București, profită și tu anul acesta! 😉

În perioada aceea eram mai tot timpul obosită, erau zile în care târam până la birou, nu visam decât dorm, eram stresată, aveam migrene, dureri de stomac, greață, amețeli, tensiune mare, bătăi neregulate ale inimii și tot tacâmul. Am început fără vreau fumez mai puțin pentru simțeam nu mai pot fumez așa mult. Eram deja șubredă și după ce fumam o țigară nu făceam decât îmi înrăutățesc starea. Simțeam țigările îmi fac rău. Chiar dacă toți fumătorii citesc cum țigările te omoară, țigările sunt vinovate pentru o grămadă de boli, nu faci decât -ți bagi în tine niște substanțe nocive, tot degeaba. Toate informațiile astea nu înseamnă nimic. Fumătorii nici nu stau se gândească sau conștientizeze ar putea într-o zi moară din cauza fumatului. țigara aia nu aduce absolut nimic bun, nu te ajută treci peste depresie, nu te ajută -ți rezolvi problemele. Plăcerea de a fuma un pachet de țigări pe zi este o prostie.

Revenind, ziceam începusem reduc fără mi dau seama țigările. Ieșeam la birou pe terasă la țigară și fumam jumătate de țigară cu scârbă. Apoi am început ies din ce în ce mai rar la țigară și trag două fumuri dintr-o țigară și apoi o sting. Îmi era tot mai rău după ce fumam. Frumos era eu insistam să fumez în continuare, cu toate -mi venea la propriu vomit și amețeam ca și cum fi fumat pentru prima dată. Asta până într-o zi când am zis nu mai are niciun sens chinui. Înainte las de fumat de tot, fumam în total cam 1-3 țigări pe zi. Poate și de asta am reușit le las dintr-o dată.

Am înlocuit țigara cu o țigară electronică. Nu prea am folosit țigara electronică, dar eram liniștită am un backup în cazul în care am nevoie de o țigară. După vreo 2-3-4 luni, când mi-am făcut ordine în geantă și am dat peste țigara electronică, am zis e momentul renunț și la ea. Cu toate nici nu mai știam de existența ei în geanta mea, mi-a fost puțin greu renunț la ea.

Perioada de după

Chestiile alea care se întâmplă cu organismul tău atunci când te lași de fumat… da, sunt adevărate. Pe mine m-a mirat cel mai mult treaba cu mirosul. Având și niște alergii, nasul îmi era mai tot timpul înfundat. Atunci când nu era înfundat și fumam, nasul mi se se înfunda imediat. Pe lângă asta, când fumezi chiar nu mai simți anumite mirosuri. Un fost fumător poate pară ipocrit când spune acum nu mai suportă fumul de țigară. Cu toate am fumat mult, am stat în fum de țigară, dormeam unde fumam, acum mi se pare absolut oribil fumul de țigară. Simt cum mi se impregnează în piele, în par, în haine și peste tot. Este de ajuns sufle cineva două fumuri lângă tine ca să te împuți tot. Fumătorul nu simte împuțiciunea, dar nefumătorul da. Îmi amintesc cum și mie mi se păreau puțin închipuiți cei care se strâmbau la fumul meu de țigară, însă acum îi înțeleg perfect. Chestia e fumătorul nu simte mirosul acela oribil.



Am fumat timp de 12 ani. M-am apucat de fumat în clasa a IX-a, în 2003 și m-am lăsat de fumat în 2015. Au trecut aproape 3 ani de când nu am mai aprins o țigară și în tot acest timp nu m-am gândit decât o singură dată reapuc. Nu am făcut-o. Nu cred o apuc din nou de fumat, acum nu găsesc niciun motiv bun o fac, ba din contră, însă never say never.

Cred că atunci când e vorba de sănătate, motivația de a te lasa de fumat este mai mare. Abia atunci cred  devii conștient  ceva nu e ok și  nu are niciun sens  îți faci rău.

Câteva persoane din jurul meu s-au lăsat de fumat prin două metode:

  1. Citind celebra carte a lui Allan Carr, „Metoda ușoară – în sfârșit nefumător” – da, cunosc persoane care s-au lăsat de fumat citind această carte. Nu am citit-o, nu știu despre ce este vorba, dar se pare  e foarte convingătoare.
  2. De pe-o zi pe altaadică azi te hotărăști  te lași de fumat și din acel moment nu mai aprinzi nicio țigară. Niciuna.

BONUS! Vă las aici două articole care mi-au plăcut: Sfatul unui fost fumător pentru cei care vor să se lase de fumat și Povestea fumurilor mele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here